Consultația neurologică are rolul de a depista boli ale sistemului nervos și ale sistemului muscular. Printre acestea se numără:

• Infarctele cerebrale (și alte boli vasculare ale sistemului nervos)
• Parkinson (și alte boli ale sistemului extrapiramidal)
• Migrena (și alte dureri primare și secundare de cap și de față)
• Meningite (și alte infecții ale sistemului nervos central)
• Epilepsie
• Scleroză multiplă (și alte boli demielinizante ale sistemului nervos)
• Demență (și alte sindroame degenerative)
• Polineuropatia și alte boli ale nervilor periferici și ale mușchilor
• Tumori ale sistemului nervos

Acestea se pot manifesta ca paralizii la nivelul mâinilor și/sau al picioarelor, amețeli, tulburări de vorbire, slăbiciune musculară, modificări ale senzației tactile sau chiar stări de confuzie. Din acest motiv, examinarea neurologică cuprinde o serie întreagă de teste și întrebări.

Consultul neurologic reprezintă primul pas pentru diagnosticarea bolilor sistemului nervos. Cu ajutorul acesteia este posibilă o bună încadrare și localizare a cauzei simptomelor pacientului. Diagnosticată la timp, boala poate fi tratată mai bine și mai ușor, iar posibilele complicații pot fi deseori evitate.

Urmează apoi o examinare a tuturor părților corpului, de la cap până la picioare. Dacă pacientul nu este în posibilitatea de a răspunde la anumite întrebări, este recomandat să meargă însoțit la medic.

Nervii cranieni

Fiecare om are 12 perechi de nervi cranieni care controlează mișcările feței și ale gâtului - de ex: mușchii ochilor, ai limbii sau ai mandibulei. Pe lângă aceștia, mai avem nervi responsabili pentru miros, văz, auz și echilibru. O modificare a acestor nervi poate ascunde o boală a sistemului nervos.

Funcțiile motorii și coordonarea

Mobilitatea generală, motricitatea fină și coordonarea sunt o altă parte a examinării neurologice. Cât de bine putem mișca mâinile și picioarele? Putem deschide și închide nasturii de la cămașă? De câți pași avem nevoie ca să ne învârtim în jurul propriei axe? Cât de sigur reușim să atingem cu călcâiul genunchiul opus atunci când avem ochii închiși? – toate acestea pot ascunde sindroame și boli neurologice.

O examinare a reflexelor osteotendinoase ține, de asemenea, de domeniul neurologiei. Aceasta se efectuează – de exemplu, în cazul reflexului rotulian – prin lovirea unui tendon cu ciocănelul de reflexe – astfel se produce întinderea tendonului genunchiului și a musculaturii coapsei, ceea ce duce la contracția mușchiului și ridicarea gambei pe coapsă.

Sensibilitatea

O modificare a simțului tactil sau dureros este, de asemenea, verificată în cadrul examinării neurologice. Să nu vă speriați dacă medicul vă roagă să închideți ochii și apoi vă pune să deosebiți rece de cald sau ascuțit de bont.

Capacitatea cognitivă, gândirea

De acest domeniu aparțin vorbirea, teste de calcul, întrebări și teste care țin de memorie sau de capacitatea de orientare. Modificări ale capacității de concentrare, dar și oboseala de lungă durată, pasivitatea pot ascunde începutul unei demențe.

Sistemul nervos vegetativ

Sistemul nervos vegetativ controlează procese care se desfășoară subconștient, dar care sunt indispensabile vieții: ritmul cardiac, respirația, reglarea temperaturii corporale, digestia. Din acest motiv, pe lângă măsurarea tensiunii arteriale, și întrebările care vizează micțiunea și defecația fac parte din consultul neurologic.

Afecțiunile neurologice cărora ne adresăm sunt:

• urgențe neurovasculare (accidente vasculare cerebrale ischemice și hemoragice, atac ischemic tranzitoriu, infarct lacunar, anevrism cerebral,
• tromboză venoasă cerebrală),
• boli demielinizante ale sistemului nervos (scleroză multiplă, polineuropatie cronică),
• amnezie,
• hemiplegie și monoplegie;
• leziuni ale măduvei spinării,
• miastenia gravis,
• sindrom piramidal,
• boala Parkinson, parkinsonismul și alte manifestări extrapiramidale (sindrom extrapiramidal) – inclusiv tratament pentru boala Parkinson asistat de dispozitiv,
• tremor esențial,
• migrenă,
• coreea Sydenham,
• epilepsie, convulsii tonico-clonice,
• comoție cerebrală,
• edem cerebral,
• demență (boala Alzheimer, demențe mixte, demență vasculară) și alte boli neurodegenerative
• paralizia Bell,
• afecțiuni ale sistemului nervos periferic (mononevrite, polinevrite),
• stenoze arteriale carotidiene și vertebrale,
• siringomielie,
• leziuni de plex brahial,
• leziuni de nerv axilar,
• nevralgie,
• algii craniene, ca nevralgia de trigemen,
• tulburări de limbaj, cum este disartria,
• patologia algică a coloanei vertebrale (hernie de disc, spondiloză etc.).